duminică, 6 octombrie 2013

Fragmente (10)

Mă simt singur, singur pe drum, eu numai scriu în ultima vreme şi ei nu mai scriu nici de-o culoare.
Nimic, dom'le, suflă vântul a pagubă prin feed reader.

Adică eu, de unul singur, pot să produc pentru comunitate şi ei, de patru ori mai multi, chiar nu fac nimic pentru mine?!

Am ajuns să citesc direct din browser blogurile cu "Mobile version ON", scoase mai demult din feed pentru că tăiau articolele la jumătate ca să-mi intre extra click-ul meu direct în statistica lor.

Nu scriu rau tipii, n-am ce zice...

***

Am fost aseară-n club.

Plin de minore, frate, dacă se nimerea vreun politist pe acolo, m-ar fi arestat în secunda doi pentru pediofilie!

Dansam ca omul şi am dat din greşeală peste una.
S-a întors spre mine speriată şi mi-a zis cu voce plângăcioasă:

-Lasă-mă, nene, 'n pace...

Eu am înteles "lasă-mă-mi place", dar, după ce m-au bătut bine, badigarzii mi-au explicat amabil şi pe-ndelete de ce m-au dat afară din club.

Glumesc, desigur, vă anunt că nevastă-mea a fost din nou, de departe, cea mai bună bucătică din club.
Şi singura care ştia să danseze, de altfel...

N-ai cu cine, dom'le!

***

M-am procopsit cu o conjuctivită perversă acu' vreo săptămână şi nu mai reuşesc să scap de ea.

Drept e că am făcut tratament şi nu prea.
Din câte o picătură de antibiotic în fiecare ochi, de trei ori pe zi, abia dacă-mi aminteam să-mi pun dimineata şi seara.

Nevastă-mea s-a uitat urât la mine:
- Vezi că tu ai nevoie de ochi la serviciu. Şi, fără serviciu, nu iei salariu. Şi fără salariu, n-ai de unde să îi iei gecută de iarnă Laurei.

- Şi nici tigări mamei Laurei, am replicat eu prompt. Şi nici cadou de ziua mamei ei. De costumaşul ăla de firmă ce să mai zic...
- Hai, du-te odată să cumperi ardei gras de la magazin şi lasă comentariile. Când te-ntorci, să dai cu mătura pe terasă.

Am dat, ce să fac, că şi ea mi-a dat de dimineată, de la prima oră.
Aşa-s calculatoriştii, prostuti şi uşor de păcălit...

***

Apropo de calculatorişti, mergeam liniştit cu maşina prin oraş şi am dat cu ochii de o reclamă mişto prin campus:

"There is no place like 127.0.0.1!"

Am râs de m-am pişat pe mine.
Nevastă-mea s-a uitat cu milă la mine, n-a înteles gluma nici după ce m-am chinuit juma' de oră să i-o explic.

Eram atât de binedispus, încât i-am trimis gluma prin SMS colegului meu, responsabilul cu bancurile în departament.
Cât pe ce să iau inainte doi tinerei pe trecerea de pietoni.

Drept multumire, mi-a răspuns prompt cu alte două bancuri.

Unul parcă special pentru cumătrul meu, Cel Bătrân, "dezavantajul lupei e că măreşte, dar nu întăreşte", altul pentru voi toti, sper:
"Ce îi zice un prezervativ folosit unuia nou?
- Mă simt aşa plin de viată..."

Of, of, iar carcei la doua degete de la tastatura stupid-phone-ului, va las cu bine!