marți, 16 iulie 2013

Abia sau a bea

Vecina mea de peste drum şi-a tras curent abia anul trecut.
N-am aflat decât după ce a trecut fiică-sa plângând la deal de vreo câteva ori, de ciudă că ceilalti copii nu voiau s-o creadă că de acuma au şi ei lumină-n casă.

Vecina mea s-a prins destul de târziu că, în conditiile în care tine la ea în bătătură un bărbat violent şi betiv, singura ei sperantă la fericire e să se apuce la rândul ei de băut.
Nu i-a luat mult să-şi întreacă sotul, abia s-a făcut anul şi acum îl bate ea pe el.

Ca să se răzbune, el s-a dus la curve.

Nu vreti să ştiti cum poate să reactioneze o femeie betivă la o asemenea trădare.
Noi ştim direct din gura ei adevărul despre curvar, din pacate abia am auzit urletele ei din casă şi am fost nevoiti să stăm pe terasă vreo trei ore.

Vecina mea trece din când în când la deal, cu sacoşele pline de abia le duce.
N-am aflat decât mult mai târziu cum de îi ies copiii înainte abia când dă ea coltul din drumul mare, pe ulita noastră, şi nu direct de când se dă jos din maxi-taxi.

Eu, unul, să fi fost în locul ei, i-aş fi sunat să mă aştepte în statie.
Ea n-are cum, n-are ea mobil darmite copiii ei, aşa că singurul mod de comunicare e contactul vizual, între doamna răsărind de după gard şi copiii cătărati pe casă.

În schimb, e o doamnă şi o cucoană când trece turmentată prin fata casei mele, cu câte una bucată sacoşoaie în fiecare mână, de care e agătată câte una bucată copil.

- Săru-mâna, îi zic deunăzi când mă nimerisem exact în drum la unul dintre aceste spectacole.
- Bună ziua, s-a îmbujorat doamna toată deodată.

Spontan, a adăugat, parcă fără nici o legătură cu prezenta mea acolo, o vorbă de dojană spre copii:

- Dar ce v-a apucat în ultima vreme de tot cititi atâta?!
- Cum adică, mamă, a sărit fiică-sa cu gura, dacă n-avem şi noi un televizor ca toată lumea?!

- Marş în curte, nesimtito, a mai apucat să urle vecina mea, deja epuizată fizic si psihic, televizor îti trebuie?!

La noi în drum, prin fata casei, nu e prea mult trafic.

Mai trece câte-o babă sau câte o cărută si, de fiecare dată când ne nimerim prin curte, sotia mea se întoarce către fata şi o dojeneşte duios:

- Dar de unde ai învătat deja tot alfabetul, măi fată?!
- Marş în casă la desenele tale animate, nesimtito! completez eu prompt, în liniştea serii...