Costel Nebunu' îşi făcea treabă prin sediul C.A.P.-ului din sat.
Umbla pe holuri strigând în gura mare, dădea mâna fericit cu toată lumea, pupa mâinile tuturor doamnelor şi frunzărea toate dosarele de pe mese.
Liniştea ce se lăsă deodată nu prevestea nimic bun, doar un telefon îndrăzni să sune într-unul dintre birourile goale.
Costel Nebunu' alergă cât putu de repede şi ridică receptorul:
- Aici eu, acolo cine-i?
Din memoria cumătrului meu cel alb.
A fost primul meu profesor de echitatie.Multumesc!
RăspundețiȘtergere@CCM: Esti cel mai politicos comentac de pe blog.
RăspundețiȘtergereDeci te-a suit pe saua calului si te-a invatat sa urci din galop ca haiducii.
Cu placere!