(Ne)viaţă grea

Cea mai aiurea fază când eşti fantomă e că uşile glisante automate nu se deschid niciodată pentru tine.
Hălăduiesc pe pământ de zeci de ani şi încă nu m-am obişnuit cu gândul că noile tehnologii nu sunt adaptate la nevoile mele.

Merg relaxat în urma cuiva şi, când să intru ca tot omul în mall, mi se închid de-a dracului uşile în faţă şi nimeresc cu capul în geam.
Da, chestia asta că fantomele nu simt durerea e doar un mit, să ştiţi că doare al dracului de tare!

***

Dacă tot mă repet la fiecare propoziţie cu "Ucigă-l-toaca", să mai spulberăm un mit.
Doar nu credeţi că fantomele sunt fără păcat, umblă Aghiuţă după noi să ne ispitească mai ceva decât după fetele virgine!

Spre exemplu, eu eram cocalar încă înainte de a se inventa acest cuvânt.

Chiar dacă nu se menţionează expres în cărţile sfinte din motive evidente, cocălăreala asta e trufie la pătrat, iar trufia e cel mai mare păcat capital fiindcă ajungi la el după ce le comiţi pe primele şase.

***

Le comit eu pe primele şase în legea mea, dar tot al şaptelea îmi oferă o satisfacţie deosebită.
Ultima oară am vrut să-mi fac poze la BNR cu tezaurul naţional.

Două zile am umblat ca boul pe holuri şi prin birouri, dar la momentul oportun, ţuşti! - am sărit prin spatele lui Isărescu în sala lingourilor.
Mă pregăteam să fac o baie de aur, când deodată îl văd pe Mugurel că-şi dă sacoul jos, îl aruncă peste camera de luat vederi şi rămâne în două secunde cum l-a fătat mă-sa, în pielea goală.

***

"Bă, băiatu', pune ceva pe tine! Hopa, ce faci cu cloşca cu puii de aur? Nu trebuia să fie expusă printr-un muzeu, pe undeva? Lasă-mă, bre, şi pe mine să construiesc palate din lingouri!"

Am plecat de acolo scârbit şi fără chef, cu un gust amar în gură.
Vrei şi tu să faci păcate capitale şi n-ai loc din cauza ăstora de la putere!

Nu e prima oară când mi se întâmplă asta, când o să mă învăţ minte?