... că n-am avut timp nici să respir săptămâna asta şi, fiind un angajat cu state vechi de serviciu, am anticipat viitoarea lipsă de activitate blogosferică încă de uichend-ul trecut.
Acuma, ce să zic, scopul acestui blog e să aducă un strop de bucurie în inima vizitatorilor.
Cică nu poţi să împaci niciodată şi capra şi varza, aşa că săptămâna asta am dedicat-o duşmanilor mei, scuzată fie-mi exprimarea voit manelistică.
Din când în când, intră dom'le pe aici pe la mine tot felul de unchieşi, cu nepoţi de-ai lor, cu verişoarele de-al doilea de-ale nepoţilor, cu tot felul de aşa-zişi prieteni blogosferici prea mândri să se coboare la nivelul meu, cu de-ai mei colegi de serviciu sau cu prieteni invidioşi - deci, cum ziceam, intră ei aşa periodic să vază dacă nu cumva îmi muri blogul între timp sau măcar dacă nu am scăpat vreo dumă din aia de să nu mă mai pot ridica de jos de ruşine.
Ei, cum să nu le dau şi lor puţină satisfacţie, credeţi că mă lasă inima să fiu atât de nesimţit?
Bineînţeles că aş fi avut timp să mai torn pe blog unele prostii ce-mi trec prin cap, sunt aşa de multe încât mă mir cum de-am reuşit să mă abţin, dar cum să te aştepţi să te viziteze lumea dacă tu nu mai dai pe la ei?
N-am ajuns încă atât de departe încât să-mi permit neobrăzarea de a crede că ai mei colegi de blogroll mă comentează doar din cauza faptului că sunt frumos şi că scriu mai bine ca Liiceanu după ce-şi aplică diverse măşti naturiste pe corp.
Fiecare blogger îşi lasă o parte din suflet în fiecare postare, e foarte nepoliticos să laşi să treacă atâtea zile fără să îi apreciezi munca, mai ales când el te vizitează zilnic cu toată dragostea.
Aşa că tot răul e spre bine, mai bine te faci că eşti doborât de presiunea ego-ului personal decât să ajungi să jigneşti vreun prieten drag.
Normal că am închis comentariile, atât îmi mai trebuia să fiu nevoit să-mi cer scuze pentru minciunica mea dezinteresată.
La final, două veşti proaste:
1. N-am timp nici săptămâna viitoare.
2. Mă gândesc serios să-mi mut calabalâcul pe celălalt blog. Dar despre asta vorbim altădată.
V-am pupat, o săptămână uşoară!
Gabi, ma bucur ca ai revenit! :) O zi buna!
RăspundețiȘtergereSalut Gabi !
RăspundețiȘtergereAm crezut că eşti iar „în cărţi ”dar se pare că incă nu , dar mă bucur că te-am descoperit şi dincolo unde la prima vedere este destul de , să zic deocamdată , interesant dar trebuie aprofundat deaceea cere timp .
Îmi voi permite momentan să comentez dacă-mi permiţi pe marginea a ce ai scris aici .Spui de la început că „cică nu poţi să împaci şi capra şi varza ” şi eu spun : poate , dar trebuie să incerci că deaceea eşti public şi deci inevitabil găsit şi comentat. Acum , ştii bine cum este , majoritatea umblă caută citesc tot sau doar puţin , ba chiar mai comentează câte ceva şi nu importă ce , căci de ce ? la fel de bine ştii , statisticile , bătu-le-ar vina , doar ele sunt pricina. Şi-acum cu mâna pe inimă poţi spune că nu tresari un pic când vezi că numărul comentariilor cresc chiar dacă foarte bine ştii că doar doi din toţi sau poate unul e pertinent sau chiar interesat iar restul de complezenţă sau doar din interes mai spun câte ceva şi iar zic , nu importă ce.La aceştia din urmă e logic că dacă nu le răspunzi nu vor mai „deranja” dar totuşi nu este o regulă .
Iar , tot aşa , nu este obligatoriu , părerea mea , să ii vizitezi non-stop pe cei ce te vizitează , se poate seta în blogrol să te anunţe de fiecare dată cănd cineva de care eşti interesat scrie ceva nou iar dacă cineva îţi place nu este regulă ca şi acela să te placă şi invers.
Aşa văd eu problema ! Vina mea !
Săptămână frumoasă şi fructuoasă !
Welcome back, chiar dacă pentru puțin timp. Eu te-am zilnic și ți-am pândit postările...nu-i bai că nu ai mai avut timp, toți ne confruntăm cu problema asta! Numai bine, o săptămână ușoară!
RăspundețiȘtergereDomnu' primu lucru ferete-te de lucru greu!Păzește-te de lucruri stresante.Să-ți treacă săptămâna iute și elegant și să te regăsim pe nesimțite la celălat capăt al săptămânii,fără necazuri,compicații și neplăceri!!!
RăspundețiȘtergereLa revedere!
Eu astept cuminte sa revii cu adevarat :) Recunosc ca pe celalt blog nu am intrat decat de 2 ori, deci nah, ce sa zic... Dar daca te decizi sa muti casa acolo, atunci nu scapi de mine :))
RăspundețiȘtergereO saptamana buna iti doresc!
Zeu rau si fara suflet ne mai chinui o saptamana?Am marturisit deja dependenta de blogul tau si sevrajul nu-i deloc placut.Te bucuri de teapa pe care au luat-o dusmanii,dar cu aplaudacii ce-ai avut?Da,da, nu ai timp,muncesti...
RăspundețiȘtergereHabotnicule(vorba lu' cel batran)!
dusmani avem cu totii....mai ales la servici ..numa ca aia nu-s dusmani, ci rau-intentionati
RăspundețiȘtergerebre...tocmai am vizitat "celalalt link/blog" despre care recunosc cu rusine ca nu am stiut pana azi.
RăspundețiȘtergereis un pic mai mult decat contrariat. chiar daca nu zilnic, dar saptamanal imi facusem o obisnuinta in a cauta macar greseli gramaticale in postarile din linkul/blogul curent. acuma, nu doar daca mai este un link/blog care trebuieste analizat, dar observ si o alta tematica, un alt tipar, la care sinapsele mele nu primesc nici un raspuns la ping-ul ce-l trimit. imi aloc vreo luna sa ma decid ce voi urma
:)
RăspundețiȘtergereTe salut, Gabi!
Iti faci prea multe probleme din "nimic".
Virtualul este o copie fidela a realului, astfel ne izbim si de Nu si de DA!
Important este cum ne "izbim"...
:)
Spor la treaba... ca sa ai timp si de lumea virtuala!
Eu abia astept sa mai citesc ceva in genul lui Preda, de exemplu.
:)
Imi pari cam... zdruncinat :)
RăspundețiȘtergereO sa ma fac ca am inteles tot ce-ai scris tu acolo sus :)
Salutari la prieteni si la dusmani!
Sa ne (re)vedem cu bine!
Ma mira postarea ta, Gabi. Vorba Andei, pari zdruncinat. Lasa dusmanii, fratele meu, vor fi din ce in ce mai multi. Si eu te pandesc de cateva ori pe zi sa vad ce ai mai postat pe bloguri. Asa ca, termina repede ce treburi ai si scrie!
RăspundețiȘtergere