Zilele astea nu mai am putere să fiu amuzant pe blog, altădată aveam putere dar nu eram, în rare ocazii aveam şi eram, însă mai mult ca sigur că niciodată n-am avut, dar totuşi am fost.
Deci, nimic nou sub soare, aveţi grijă să nu adormiţi în faţa calculatorului şi de data asta!
***
A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi, nu s-ar povesti.
Se făcea că o firmă cu posibilităţi modeste dintr-o lume de basm a dat lovitura pe neaşteptate.
De unde până atunci abia găsea pe ici pe colo câte un muşteriu în anii cu holde bogate, norocul îi surâsese exact în an de secetă.
***
E secetă mare, hai să tăiem din tainul spiriduşilor!
Mai bine hai să tăiem din spiriduşi! A, nu se poate?
Sigur? Sigur, sigur? Nu ne lasă împăratul?
Bine, atunci să muncească mai mult...
***
N-a fost de-ajuns.
Avem nevoie de mai mulţi răspândaci, să-i înşirăm prin întregul regat!
Să băgăm câte trei spiriduşi pe cap de răspândac, să punem umărul la împins căruţele noastre pe gâtul muşteriilor!
"Avem de toate, vă dăm tot, porniţi la drum într-o clipită dacă luaţi de la noi!
Cu noi se circulă doar cu trăsura trasă de şasă cai frumoşi...."
Zis şi făcut...
***
Primul muşteriu fu extrem de circumspect.
Bătu încet la uşă, puse un răvaş pe masă şi se întoarse la han să se odihnească după lungul drum, venit fiind tocmai din împărăţia vecină.
- Luaţi de studiaţi desenul - le spusese el şefilor de spiriduşi. Cam asta vreau să-mi arătaţi mâine dimineaţă la prima oră.
E secetă, e nevoie!
Toată lumea, toată noaptea, să purcedem la transformat căruţa, sigur se poate!
***
Dimineaţă, muşteriul mai că-şi scăpă monoclul pe jos de surpriză:
- Măi oameni buni, voi chiar aveţi de toate! Când îmi trimiteţi vreo sută de bucăţi?
Răspunsul venit imediat a fost tot o întrebare:
- Când vreţi?
Era singura căruţă de pe stoc...
După ce-a plecat muşteriul, a durat o lună întreagă s-o repare!
***
Seceta se terminase de mult. Ăia de se abţinuseră de la cheltuieli intraseră cu toţii în panică:
- Vrem şi noi! Când ne daţi?
Ca un ecou, venea răspunsul:
- Când vreţi?
***
Văd că deja aţi adormit, dragii mei unici.
Va urma...
E adevarat ca e 11 noaptea, ca in ultima vreme mi-am cam pierdut simtul umorului,ca Dragos inca nu doarme dar e foarte prost dispus, dar recunosc : de data asta n-am priceput nimic!
RăspundețiȘtergereMi-a venit o idee. Data viitoare ,cand nu voi sti ce sa comentez, am sa scriu deacum clasicul SUPEEER! sau "Foarte tareee!"
@Ela: intai am zis sa fie basm, apoi am zis sa fie snoava, am sfarsit prin a pune ghicitoare... Asa se intampla cand esti nehotarat!
RăspundețiȘtergereHotarata cum ma stii am venit de la servici, m-am spalat,am mancat,am fumat o tigara, i-am dat lui Dragos pufuleti sa ma lase la calculator si am recitit...
RăspundețiȘtergerePrimul paragraf e genial. Mai jos...shit(!)nu inteleg nimic!Cred ca ai facut-o intentionat daca ma ghidez dupa titlu.Oricum se pare ca sunt singura care a luat teapa iar ceilalti nu vor sa recunoasca ori sforaie cu nasul in tastatura.
@Ela: si totusi ai ratat cea mai buna gluma din titlu. E primul si ultimul episod...
RăspundețiȘtergere@Ela: glumesc, desigur!
RăspundețiȘtergereEu astept cu nerabdare continuarea:D, pare-mi-se ca e noiembrie si am mai vazut si niste negri in zona.
RăspundețiȘtergere@Anonim: nu acceptam cereri de pe anonim :)
RăspundețiȘtergereDoar daca e pe bani!