Dileme existenţiale

Duminică dimineaţa, camera de cămin de 14 paturi era goală, doar doi rămaşi de planton, aplecaţi asupra tablei de şah, cu Dănilă chibiţ pe margine, molfăind fără interes un dărăb de pâine.
Pierduseră de mult noţiunea timpului, o rocadă sincronizată din păcate perfect peste atacul concertat al pieselor celuilalt dăduse peste cap întreaga strategie de apărare.

În liniştea mormântală puteai auzi parcă gândurile celui prins la înghesuială:
"Doamne, nu-l lăsa să mute calul, nu acum, umple-l de lăcomie şi fă-l să-mi ia nebunul ca să-mi dea timp de contraatac...".
Mâna celuilalt mişca nesigură prin aer, amânând înfiorător deznodământul întregii partide, dar, exact când încordarea ajunsese la paroxism, se auzi ca din neant vocea lui Dănilă:



- Oare cine a inventat pâinea?

A rămas celebru, săracul, pe tot parcursul liceului...

***

Fiind noi în ultimul trimestru de sarcină, simţim nevoia să ne vitaminizăm cu carne de porc prăjită la ceaun în untură şi cu portocale de la birt din sat.
Portocalele nu le dăm prin untură, le servim reci în faţa televizorului.

Nu mai ţiu minte ce rula, dar trebuie să fi fost ceva de doi lei pentru că un gând ciudat nu mă lăsa să mă concentrez.
M-am întors către soţie şi am întrebat-o sincer, privind-o ochi în ochi:

- Draga mea, de unde iau portocalii ăia atâta acid citric?
- Ce te-a apucat, dragul meu?

- Păi, să zicem că-l iau din pământ. Ce, numai câmpul la greci are acid citric? Imposibil să nu avem şi noi acid citric în spatele casei. Şi de unde ştie sămânţa aia de portocal să extragă acidul citric, noi nu putem face asta? Mai că încep să filozofez şi să mă minunez la câtă putere a dat Dumnezeu unei singure seminţe...

- Habar n-am, de un'să ştiu eu? Sună-l pe cumătru-tu! - rânji nevastă-mea cu gura până la urechi.

***

Zis şi făcut, pun mâna pe telefon şi ţâr la cumătru.

- Cumătre, de unde iau portocalii acidul citric?
- Măi om nebun, ştii cât e ceasul?

- Unşpe jumate noaptea. Şi care-i faza?
- Pentru prostii din astea simple mă trezeşti din somn? Acidul citric rezultă din condensarea acetilcoenzimei A cu acid oxalilacetic în prima etapă a ciclului Krebs.

Nici nu şi-a mai luat "La revedere" de la mine, mi-a închis telefonul în nas!
Deştept cumătru mai am, dar e cam nepoliticos câteodată...

***

Chimist de renume mondial, cumătrul meu prepară cidru de casă, un fel de termen pompos pentru vinul de mere.
E impropriu spus cidru de casă, mai corect ar fi că e de apartament.

Borhoteşte blocul ăla mai ceva decât şura bunicilor mei în mijlocul toamnei.

Să ştiţi că totul e natural, cumătrul meu respectă ca la carte procesul tehnologic: dimineaţa şi seara suflă cu un pai ca să agite compoziţia şi apoi se spală pe dinţi să meargă la serviciu sau respectiv la culcare.

P.S. Vând cidru, adaos comercial maxim 5%.
Ofertă limitată!

Livrarea începe de săptămâna viitoare.
***